26.09.2013

Lescu. Ultimele trei capitole cu Protestatarii în Piață

călare pe cai de lemn. Pedeștrii bat pasul

pe loc. Cei mai răzvrătiți ori frustrați

speră să încalece orizontul așteptărilor altora. Armata întâi

civilă dă asigurări către țară că o vor cuceri; apoi

îi izbește ecoul și flegma norodului

opozant. Cavalerii-și aleg mânji noi-nouți

și bat șeile; execută vocalize

cu limba de lemn moștenită. Este timpul

să ia cu asalt reduta: piața-i plină

de culoare. Cai viu-colorați

hrăniți cu jăratec de bătrânul

marinar cad cu limbile

arse de purpura vie; Crinul

moare dogorât înainte

să(-l) otrăvească – ăsta-i

 

Pontul: ce vrei să te faci când vei fi

mare? Balaur?!

Marinarul e pe val…  

……………………………………………………………

 

Ieși afară javră ordinară

din Palat; păpușile de paie cu permis

de portarmă răsculate zglobii

prosternate înalță revendicări în nume

propriu. Caschetele zboaaară apoi cad în-

frânte; represiune: pe Calea Victoriei înaintează

corabia, cavelarii penali pălesc. Planul B:

……………………………………………………………

 

încalecă. Pe catâri de celuloză – în regim vegetal

oamenii de stat: alții la rând.

„Și cu asta – basta”:

am pierdut cauza Roșia Montană nobilă

și exclusivă sub Imperiul global; am câștigat librete

și consemnațiuni pentru perspectiva Câinilor comunitari

ca populație dominantă. Consiliul de coroană paralel

cu Statul aici a inspirat și urmașii Impărăției rRome

să devină. Barbarii domestici ai celuilalt Imperiu

ne fâlfâie între timp steagurile variate și eroii; ceilalți

nomazi, nostalgici, ne prezintă harta deflorată

și progeniturile cu nimb – apus, dar nu contează. Doar

Casta boschetarilor tuturor măștilor flămânde

colcăie dezumanizată și desfigurată pe catarige

încarnate din loc în loc cu urmași cu tot –

nerevendicată. Sigur, toate sforile astea le trag Cei aleși...

 

Epilog: 5 ani suspect de pragmatici… Aștept dictator

cu principii pentru dispunere în posesia condiției

umane pe ultima sută de metri. Majoritatea

săracă cu duhul așteaptă să descalece

Mesia; să-i pricopsească cu Împărăția

cerestă după binecuvântare. Eu aștept

să ne recupereze în aria curriculară

terestră; să înșăueze măgarii un Domnitor cu picioarele

pe pământ și disciplină  – înainte de-a ne risipi

oportunist Necurații și avarii în șapte zări... (a)servind

discriminarea  pozitivă cu prezentul nostru continuu

sinucigaș pentru majoritatea pasivă subscrisă mutual

la descompunere care tolerează regimul subsidiar

 

pervers. Câinii latră, caravana…

se apropie cu prinți, prințese, conți, contese,

duci și ducese de trei feluri peste proletarii aceia

înrobiți încrucișat. M-am culcat cu Geoană

și m-am trezit cu Băsescu. Degeaba? Degeaba!  

(în așteptarea lui Mesia)