Și numai cine n-are
inspirație (har și intuiție) se cramponează
mereu și mereu, iarăși
și iarăși de tradiții…
și se revendică
cu elogiu și afect – cum se ®evocă
câte un mare inițiat – din esențe
și transă. Ce tupeu!
Virtutea premerge înțelepciunii
și este o deprindere perseverentă –
urmare unei
tinereți luuuuuuuuungi și avangardiste –
adică
(auto)ințiere și foarte mult exercițiu
în
avanpostul omologării strategiei
iar
nu factor de substitut
în
cheia soluției de referință
identificată,
cum se practică.
Mai credeți în empatia, energia și câmpul
de bătaie al ansamblurilor
folclorice încolțite la tot pasul
în tranșee empirice?
Credeți că socăcițele – casnice amatoare domestice,
călușerii, coconii sau lăutarii foaaaaaaaaarte amatori
și anonimi practică ritualul și induc
hipnoză – în studiouri? Credeți că invocă
ploaia? Nici măcar farmec
suficient n-au – dacă dansează
în perspectiva unui bon valoric la sărbători
câmpenești ori târguri postmoderne – tradiționale
cum și cât ju(de)cătorii în 3D; amatori – toți. Democrația
nu-i pentru analfabeți. Revoluționarii
au cucerit un tramvai! În Prefecturi
puneți mâna pe ștampile! Luptați
ca la Mărășești! – Șeful Păpădiilor vă pupă
pe
suflete. Prin sticlă. După. Fiecare
om din Piață e un articol. De presă –
pentru mine. Luați OTV-ul
și încărcați-l în dubă: trofeul
în 3D valorează 20 de mii de euro pentru membrii
acestei partide de vânătoare + hăitași. Achită
cine știe citi. Printre rânduri.
(clone. de păpădii. nu în transă)
