risipită încolțește aievea
prin
circumvoluțiunile Terrei. legiunile
de miorițe,
badante majoritatea, pasc. și rumegă: păcurarii
seceră
necontenit pentru zilele lor negre
plus-valoarea
livrată și le răpun
în brazde;
gândurile tuturor – la abator. Acesta este lanțul
trofic optim
„măi, măgarilor”: luati-o
din loc –
desăgile celor care au
construit țara
aceasta (și pe rit vechi și pe rit nou) trebuie duse-
puse la
adăpost. veriga slabă – președintele de-acum
incompatibil
și cu șeptelul. "Va rog sa ma iertați" că
nădăjduiserăți
covrigi îndeajuns
în zadar; până
peste cap mai mult
ca perfectul – și ca mod și ca timp! „Ghinion”:
extratereștrii, marțienii,
pleava societății asta...
„conservată”
în sărăcie și prostită dinadins,
ignorată,
subestimată, flămândă –
acasă rupe
zăgazul rezervației
și se răzbună
„cu ajutorul lui Dumnezo-
sfântu'” – c-atâta mai au! Voi, restu', „cei aleși” farisei, evoluați
pe la Dubai.
Credeți
că-i prea
aproape? Oriunde – e! Blestemele,
și mai ales
osânda (amintiți-vă juruințele făcute
Poporului în
numele dreptei
slujiri) v-or
urmari și-n mormânt – pentru lipsa
de umanism și
desolidarizare prin urmare – că astea nu țin
de niciun
curent
ci de caracter
și de ceea ce sau cine
vă motivează
ori posedă. Există un echilibru și-n natura
darwinistă nu
doar în creația lui
Dumnezeu – de
natura
umană zic. Post
scriptum:
„mă rog la
domnul
Ciolacu...” – așa
se călește
oțelul din nou proletar; „România
lucrului bine
făcut" – educată...
să eșueze.
„Ghinion”ul
face diferența...
